3. GRAMATICA, LEXICUL, LIMBA ROMÂNĂLITERARĂ
În domeniul GRAMATICA elevul/eleva trebuie:
LR.3.3.1. să aplice regulile de despărţire acuvintelor în silabe
Exerciţiu |
Completaţi următoarea regulă privitoare la despărţirea cuvintelor în silabe, încercuind una din variantele date sub a, b sau c: a) cuvântul jertfă se desparte: jert-fă, pentru că pronunţarea grupului tf în aceeaşi silabă nu este posibilă. |
Răspuns |
a) |
LR.3.3.2. să cunoască noţiunile de fonetică alimbii române
Exerciţiu |
Citiţi cu atenţie următoarele cuvinte: Scrieţi care din aceste cuvinte au în componenţa lor: |
Răspuns |
Triftongi: leoaică, beai |
LR.3.3.3. să analizeze părţile de vorbireţinând cont de categoriile gramaticale
Exerciţiu |
Analizaţi cuvintele subliniate prin intermediul tuturor categoriilor gramaticale pe care le au: Dar fiindcă mi-au ieşit până acum înainte încă doi spâni şi cu tine al treilea, apoi mai îmi vine a crede că aceasta-i ţara spânilor şi n-am încotro. |
Răspuns |
au ieşit - verb predicativ, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana a treia, plural |
LR.3.3.5. să scrie felurile propoziţiilorcoordonate şi subordonate în frază şi ortografia lor
Exerciţiu |
Determinaţi felul propoziţiilor subliniate: Am făcut o greşeală care nu se mai repară. |
Răspuns |
- propoziţie subordonată atributivă - propoziţie completivă directă - propoziţie circumstanţială de mod |
LR.3.3.6. să ştie să găsească sensul unuicuvânt necunoscut şi să-l aplice în vorbirea cotidiană
Exerciţiu |
Se dă textul: "Să râzi, nu de greşelile pe care nu le faci, ci de acelea pe care nu le-ai făcut niciodată, deşi ai fi avut prilej să le faci." I. Citiţi textul cu atenţie şi găsiţi sinonime şi omonime pentru trei cuvinte din text; _________________________________________________________________ |
Răspuns |
Sinonime: a râde - a se bucura, greşeală - eroare, niciodată - nicicând |
În domeniul LEXICUL elevul/eleva trebuie:
LR.3.3.7. să folosească cuvintele şiexpresiile însuşite în toate situaţiile de comunicare
Exerciţiu |
Alegeţi antonimul cuvântului subliniat din propoziţia: "Glasul său ascuţit străbate valea." a) strident |
Răspuns |
c) |
LR.3.3.8. să recunoască termenii lexicaliutilizaţi în diferite texte literare şi neliterare
Exerciţiu |
A fost odată ca niciodată (…) (Greuceanu) I. Identificaţi în text un cuvânt omonim şi precizaţi sensurile lui. ___________________________________________________________________ |
Răspuns |
|
LR.3.3.9. să distingă formele de exprimareliterară şi dialectală
Exerciţiu |
Transcrieţi propoziţiile în limba română standard: Iei or fost la scăldat în Dunăre. |
Răspuns |
Ei au fost să facă baie în Dunăre. |
În domeniul LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ elevul/elevatrebuie:
LR.3.3.10. să cultive varianta literară alimbii române în toate situaţiile de comunicare
Exerciţiu | ||||||||
Completaţi spaţiile punctate cu forma corectă a cuvintelor:
| ||||||||
Răspuns | ||||||||
|
În domeniul LITERATURA elevul/eleva trebuie:
LR.3.4.1. să recunoască titlul opereiliterare, autorul, genul şi speciile literare pe baza fragmentelor date,personajelor caracteristice, temelor şi motivelor
Exerciţiu |
În baza numelui autorului şi personajelor care sunt date în paranteză scrieţi pe linie titlul operei literare: |
Răspuns |
. O scrisoare pierdută Amintiri din copilărie |
LR.3.4.2. să recunoască caracteristicileesenţiale ale genurilor literare într-un anumit text
Exerciţiu |
Urmăriţi cu atenţie fragmentul din Ploaie la Nada Florilor de Mihail Sadoveanu: "Soarele a pălit cam tare, îmi zise Culai, peştele a fost destul de spuzit de sare, aşa încât îmi închipui că ţi-i este..... Îmi era sete, se uscase limba în gură; însă îmi făceam socoteala că trebuie să mai rabd. Apa din jurul ostrovului era plină de gângănii mari şi mărunte, pe care le vedeam cu ochii; şi de altele şi mai mărunte pentru care, ca să le deosebesc, aş fi avut nevoie de instrumentele din laboratorul gimnaziului nostru." Răspundeţi pe liniile alăturate: A. Cărui gen literar aparţine opera: B. Modul de expunere prin care scriitorul ne dezvăluie ideile şi sentimentele sale cu ajutorul acţiunii şi personajelor se numeşte |
Răspuns |
A) genul epic B) naraţiune |
LR.3.4.3. să determine figurile de stil înoperele literare
Exerciţiu |
Citeşte fragmentul de mai jos: "Conul Vasile e scund şi slab; are nasul ascuţit, iar umerii obrajilor îi lasă, în urmă de tot, ochii adânciţi în fundul capului, înconjuraţi de cearcăne întunecate." Cu ajutorul cărei figuri de stil este realizată descrierea acestui personaj? |
Răspuns |
epitet |
LR.3.4.4. să analizeze operele literare citite
Exerciţiu |
Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra satului, Delenii şi Bejenii. Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic şi cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au pus în ţintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streşinit cu şindilă, şi ce chilie durată s-a făcut la poarta bisericii pentru şcoală; ş-apoi, să fi văzut pe neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în casă, împreună cu bădiţa Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos şi voinic, şi sfătuia pe oameni să-şi dea copiii la învăţătură. Şi unde nu s-au adunat o mulţime de băieţi şi fete la şcoală, între care eram şi eu, un băiat prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra mea. Şi cea dintâi şcolăriţă a fost însăşi Smărăndiţa popii, o zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte, dar şi din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece... Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puţin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan şi l-a lăsat în şcoală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la şcoală, cu moş Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de şcoală nouă, un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos, şi părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este şi hramul bisericii din Humuleşti... Apoi pofteşte pe moş Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă aşa, din când în când, câte unul, şi ceva mai grosuţ, dacă se poate... Bădiţa Vasile a zâmbit atunci, iară noi, şcolarii, am rămas cu ochii holbaţi unii la alţii. Şi a pus părintele pravilă şi a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieţii şi fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învăţat peste săptămână; şi câte greşeli va face să i le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greşeală să-i ardă şcolarului câte un sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprinţară şi plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei, sărmana! - Ia, poftim de încalecă pe Balan, jupâneasă! zise părintele, de tot posomorât, să facem pocinog sfântului Nicolai cel din cui. Şi cu toată stăruinţa lui Moş Fotea şi a lui bădiţa Vasile, Smărăndiţa a mâncat papara…Noi, când am văzut asta, am rămas înlemniţi. Iar părintele, ba azi, ba mâine, aducând pitaci şi colaci din biserică, a împărţit la fiecare, de ne-a îmblânzit, şi treaba mergea strună; băieţii schimbau tabla în toate zilele, şi sâmbăta procitanie. Nu-i vorbă, că noi tot ne făceam felul, aşa, câteodată; căci, din băţul în care era aşezată fila cu cruce-ajută şi buchile scrise de bădiţa Vasile pentru fiecare, am ajuns la trătaji, de la trătaji la ceaslov, ş-apoi, dă, Doamne, bine! în lipsa părintelui şi a dascălului intram în ţinterim, ţineam ceaslovul deschis, şi, cum erau filele cam unse, trăgeau muştele şi bondarii la ele, şi, când clămpăneam ceaslovul, câte zece-douăzeci de suflete prăpădeam deodată; potop era pe capul muştelor! Într-una din zile, ce-i vine părintelui, ne caută ceasloaveleşi, când le vede aşa sângerate cum erau, îşi pune mâinile în cap de necaz. Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Scrieţi titlul operei literare din care este fragmentul dat. 2. Spuneţi dacă în acest fragment avem momente autobiografice ale autorului. 3. Subliniaţi propoziţiile unde se dau trăsăturile fizice şi morale ale autorului şi ale Smărăndiţei. |
Răspuns |
1. Amintiri din copilărie 2. Da, avem 3. Şi unde nu s-au adunat o mulţime de băieţi şi fete la şcoală, între care eram şi eu, un băiat prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra mea. Şi cea dintâi şcolăriţă a fost însăşi Smărăndiţa popii, o zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte, dar şi din nebunii. |
LR.3.4.6. să prezinte atitudinea personalădespre textele citite şi să o prezinte argumentat
Exerciţiu |
Citeşte cu atenţie colindul următor: "În vârfuţul muntelui, (Mioriţa, colind din Transilvania) Scrie o compunere în care să argumentezi faptul că creaţia Mioriţa este un colind şi nu o baladă populară. |
Răspuns |
|
LR.3.4.7. să respecte metodologia lucrărilorscrise
Exerciţiu |
Aranjaţi enunţurile de mai jos astfel încât să alcătuiască un text. Am scos din pachet un sandviş şi i l-am dat. * Mergeam spre şcoală. * Avea o Blăniţă tărcată şi mustăţile mari i se mişcau încet. * Am înţeles imediat că familia noastră o să se mărească în curând. * Am vrut să îmi continuu drumul, dar am constatat că mă urmează cuminte. * |
Răspuns |
Mergeam spre şcoală. Deodată, mi-a apărut în faţă o pisică. Avea o blăniţă tărcată şi mustăţile mari i se mişcau încet. Am scos din pachet un sandviş şi i l-am dat. Am vrut să îmi continuu drumul, dar am constatat că mă urmează. Mă privea galeş şi torcea încet. Privirile noastre s-au întâlnit uimite. Am înţeles imediat că familia noastră o să se mărească în curănd. |
Standarde de învăţământ pentrufinalizarea învăţământului obligatoriu la limba română care vor fi examinate cuexerciţii necunoscute
LR.2.1.4. face diferenţa dintre toate părţiletextului şi ale cărţii, inclusiv indicele de nume, literatura de specialitateşi dicţionarul de terminologie literară
Exerciţiu |
În faţa ta se află o pagină a indicelui de cuvinte din Dicţionarul frazeologic al limbii române. Priveşte cu atenţie şi răspunde la întrebarea pusă. Ce înseamnă numărul de după noţiunea din indice? a) numărul paragrafului în care se vorbeşte despre acea noţiune |
Răspuns |
b) |
LR.2.1.6. face distincţia dintresubiectivitatea şi obiectivitatea informaţiilor dintr-un text citit
Exerciţiu |
Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi subliniaţi fragmentul în care informaţiile sunt redate într-un mod argumentat: "Soarele scapătă spre asfinţit. Crestele munţilor par aprinse. Încet, se desfac şi s-aştern pe văi perdele de umbră. |
Răspuns |
Frumuseţea şi caracterul maiestuos al Dunării au constituit frecvent surse de inspiraţie pentru poeţi, pictori, muzicieni şi alţi oameni de cultură? Cea mai cunoscută creaţie culturală dedicată fluvului este "Dunărea albastră", un vals vienez creat de Johan Strauss Tânărul în 1886 care a devenit un imn neoficial al Vienei Imperiale. |
LR.3.1.4. face paralelă între informaţiiledin mai multe texte de structură mai complexă
Exerciţiu |
Citeşte cu atenţie două texte scrise de autori diferiţi despre comportamentul violent al tinerilor. Compară atitudinile lor referitoare la violenţă. Autorul 1: Recent au fost organizate în 40 de şcoli cercetări referitoare la violenţa în rândurile elevilor. S-a constatat că în relaţia victimă-agresor nu participă 58% din elevi. Cu alte cuvinte, doar 58% nu sunt nici victime, nici agresori. Înseamnă că ceva mai puţin de jumătate din numărul total al elevilor, mai exact 42%, apar în "cercul violenţei", fie ca victime, fie ca agresori. În rolul de victime ale violenţelor numărul elevilor este prea mare, chiar 37%. Autorul 2: Cel mai mare număr de elevi au declarat că în timpul şcolarizării lor, în timpul cursurilor sau după ore, au fost supuşi luării în derâdere, jignirilor, li s-au dat porecle prin care erau dispreţuiţi. Ei amintesc de asemenea şi alte neplăceri: luarea necuviincioasă peste picior, răspândirea minciunilor despre ei, convingerea altor elevi să nu fie prieteni cu ei. Încercuieşte litera din faţa afirmaţiei exacte. a) ambii autori doar au expus date, fără atitudine în legătură cu problema cercetată |
Răspuns |
c) |
LR.3.3.4. să facă distincţia dintre unităţilesintactice în propoziţie şi frază
Exerciţiu |
1. Analizaţi cuvântul subliniat din următoarele versuri: ţinând cont de: Acest cuvânt ca parte de propoziţie este un______________________ şi el determină un verb ____________________ |
Răspuns |
a) am semănat Acest cuvânt ca parte de propoziţie este un complement direct şi el determină un verb tranzitiv. |
LR.3.4.5. să analizeze trăsăturile fizice şimorale ale personajelor din text
Exerciţiu |
Citeşte fragmentul dat şi răspunde la următoarele cerinţe: 1) Fata amintită este personajul literar ______________________ din nuvela _____________________ de scriitorul ____________________. 2) Extrage din fragment cuvintele prin care ni se redă înfâţişarea fizică şi morală a personajului.
|
Răspuns |
1) Sanda; Scormon; Ioan Slavici |
Normele nivelului de cunoştinţepentru matematică, cu exemple de probleme, care se plică la sfârşitul cicluluide învăţământ obligatoriu
МА.1.1.1. Elevul trebuie să ştie să citeascăşi să scrie diferite feluri de numere (naturale, întregi, raţionale).
Problema |
Leagă prin linii numerele egale, aşa cum prezintă imaginea: |
Soluţia |
МА.1.1.2. Elevul trebuie să ştie să transcrienumărul din forma zecimală în formă de fracţie.
Problema |
Care dintre numerele date este egal cu numărul 0,3? Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. a) b) c) d)
|
Soluţia |
b) |
МА.1.1.3. Elevul trebuie să ştie să compare,după mărime, numerele scrise în aceeaşi formă, cu ajutorul reprezentărilorgrafice necesare.
Problema | ||||||||||||||||||
Fie numerele:
| ||||||||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||||||||
|
МА.1.1.4. Elevul trebuie să ştie să efectuezeo operaţie elementară de calcul cu numere scrise în aceeaşi formă, folosindreprezentările grafice, atunci când este necesar (adunarea şi scădereafracţiilor numai dacă au acelaşi numitor); să calculeze, de exemplu: 1/5 din n, dacă n este un număr natural dat.
Problema |
Calculează şi scrie rezultatul corespunzător: a) - 6 : 2 = ________ b) - 6 - 2 = ________ c) - 6 ∙ 2 = ________ d) - 6 + 2 = ________
|
Soluţia |
a) - 6 : 2 = -3 b) - 6 - 2 = -8 c) - 6 ∙ 2 = -12 d) - 6 + 2 = -4 |
МА.1.1.5. Elevul trebuie să ştie să efectuezeîmpărţirea cu rest printr-un număr de o cifră şi să ştie când este un numărdivizibil cu alt număr.
Problema | |||||||||||||||
Completează tabelul care urmează aşa cum este indicat:
| |||||||||||||||
Soluţia | |||||||||||||||
|
МА.1.1.6. Elevul trebuie să ştie să foloseascănumerele întregi şi expresii mai simple care conţin numere întregi, aplicândreprezentări vizuale.
Problema |
Astăzi este ziua de naştere a Ioanei şi ea zice: "Peste trei ani, voi avea 18 ani." Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) 12 b) 15 c) 18 d) 21 |
Soluţie |
b) 15 |
МА.1.2.1. Elevul trebuie să efectueze operaţiiformale reduse care depind de interpretare; trebuie să ştie să rezolve ecuaţiiliniare, în care necunoscuta apare numai într-un membru.
Problema |
Ce număr este soluţia ecuaţiei Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) 5 b) 6 c) 12 d) 20 |
Soluţia |
c) 12 |
МА.1.2.2. Elevul trebuie să efectueze operaţiiformale reduse care depind de interpretare; trebuie să ştie să calculezeputerea unui număr dat şi să ştie operaţiile de bază cu puteri.
Problema |
Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) 25 b) 28 c) 212 d) 220 |
Soluţia |
c) 212 |
Problema |
Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) 0,06 b) 0,6 c) 0,09 d) 0,9 |
Soluţia |
c) 0,09 |
МА.1.2.3. Elevul trebuie să efectueze operaţiiformale reduse care depind de interpretare; să adune, să scadă şi săînmulţească monoame.
Problema |
Scrie mai simplu expresiile: 5a3 + 7a3 = ___________ 9x2 - 4x2 = ____________ 2b · 3b2 = ______________
|
Soluţia |
5a3 + 7a3 = 12a3 9x2 - 4x2 = 5x2 2b · 3b2 = 6b3 |
МА.1.2.4. Elevul trebuie să efectueze operaţiiformale reduse care depind de interpretare; să determine valoarea funcţiei careeste dată prin tabel sau formulă.
Problema | ||||||||
Funcţia este dată prin formula y = 2x + 1. Determină valorile corespunzătoare ale variabilelor x şi y şi completează tabelul.
| ||||||||
Soluţia | ||||||||
|
МА.1.3.1. Elevul trebuie să dispună denoţiunile: segment, semidreaptă, dreaptă, plan şi unghi (să recunoască modeleleacestora în situaţii reale şi să ştie să le deseneze cu ajutorulinstrumentelor; să facă diferenţa între unghiuri şi între dreptele paralele şiperpendiculare).
Problema |
Leagă imaginea şi denumirea figurii pe care o reprezintă.
|
Soluţia |
МА.1.3.2. Elevul trebuie să dispună denoţiunile de: triunghi, patrulater, pătrat şi dreptunghi (să recunoascămodelele acestora în situaţii reale şi să ştie să le deseneze cu ajutorulinstrumentelor; elevul trebuie să facă diferenţa între diferite feluri detriunghiuri şi să ştie să calculeze perimetrul şi aria triunghiului, apătratului şi a dreptunghiului cu ajutorul elementelor care figurează direct înproblema dată; să ştie să calculeze latura necunoscută a triunghiuluidreptunghic, aplicând teorema lui Pitagora).
Problema |
Care este aria suprafeţei de pardoseală pe care o acoperă un covor a cărui lungime are 3,5 m iar lăţimea are 2 m? Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) 11 m2 b) 7 m2 c) 5,5 m2 d) 3,5 m2 |
Soluţia |
б) 7 m2 |
Problema |
Calculează ipotenuza triunghiului dreptunghic desenat în imagine. c = _____cm  http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/; |
Soluţia |
c = 10 cm |
МА.1.3.3. Elevul să dispună de noţiunea decerc şi linie circulară (să distingă elementele lor de bază, să recunoascămodelele acestora în situaţii reale şi să ştie să le deseneze cu ajutorulinstrumentelor; să ştie să calculeze lungimea circumferinţei şi aria cerculuide rază dată).
Problema |
Care este lungimea cercului a cărui rază are 7 cm? Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) 14 cm b) 49 cm c) 14p cm d) 49p cm |
Soluţia |
c) 14p cm |
МА.1.3.4. Elevul să dispună de noţiunile decub şi paralelipiped (să recunoască modelele acestora în situaţii reale, săştie elementele de bază şi să ştie să calculeze ariile şi volumele acestora).
Problema |
Muchia bazei unei prisme patrulatere regulate are 6 cm, iar inălţimea prismei are Aria prismei este ___________ cm2. &nbshttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/p; |
Soluţia |
A = 2 • 36 cm2 + 4 • 60 cm2 = 312 cm2 |
МА.1.3.5. Eevul trebuie să dispună denoţiunile de con, cilindru şi sferă (să recunoască modelele acestora însituaţii realesă şi ştie elementele lor de bază).
Problema | |||
Scrie numărul 1, pe fiecare cilindru, numărul 2, pe fiecare con şi numărul 3, pe fiecare sferă.
| |||
Soluţia | |||
|
МА.1.3.6. Elevul să înţeleagă intuitivnoţiunea de figuri congruente (prin aducerea la suprapunere).
Problema | ||||||||||
| ||||||||||
Soluţia | ||||||||||
c) |
Problema |
Fie figura F. Colorează ce mai este necesar pentru ca figura G să fie congruentă (să se poată suprapune) cu figura F. |
Soluţia |
&nbhttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/sp; |
MA.1.4.1. Elevul trebuie să ştie săfolosească măsurile adecuate cu care măsurăm lungimea, aria, volumul, masa,timpul şi unghiurile.
Problema | |||||||||||||||
Completează spaţiul liber, din tabel, cu unitatea corespunzătoare.
| |||||||||||||||
Soluţia | |||||||||||||||
|
МА.1.4.2. Elevul trebuie să ştie să transformeunităţile pentru lungime, masă şi timp în unităţi mai mici.
Problema |
Care perioadă de timp este cea mai lungă? Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) trei luni; b) 100 de zile; c) 10 săptămâni; d) un sfert din an. |
Soluţia |
b) 100 de zile. |
МА.1.4.3. Elevul trebuie să ştie să foloseascăapoene băneşti diferite.
Problema |
3 bancnote a câte 200 de dinari, le schimbi în bancnote a câte 50 de dinari. Câte bancnote vei avea?
Voi avea ______ bancnote a câte 50 de dinari. |
Soluţia |
Voi avea 12 bancnote a câte 50 de dinari. |
МА.1.4.4. Elevul ştie să aleagă unitatea demăsură corspunzătoare atunci când trebuie să efectueze o măsurare; săaproximeze mărimile exprimate printr-o măsură anume.
Problema | ||||||||||||||||||
În spaţiul liber, scrie unitatea de măsură corespunzătoare (km, cm, l, kg sau g).
| ||||||||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||||||||
|
МА.1.5.1. Elevul trebuie să ştie să exprimepoziţia obiectelor sortându-le pe linii şi coloane; să determine poziţia unuipunct din primul cadran dacă se ştiu coordonatele şi reciproc.
Problema |
În imagine este redat planul cinematografului "Odeon". Mircea ş-a cumpărat un bilet în rândul al şaselea, locul 3, din stânga.
|
Soluţia |
|
МА.1.5.2. Elevul trebuie să ştie să citeascădatele de pe reprezentarea grafică, de pe diagramă sau din tabel şi sădetermine valoareaa minimă sau maximă a unei mărimi.
Problema |
Numărul de zile cu soare dintr-un an este reprezentat în diagramă.
a) Cele mai puţine zile cu soare au fost în luna ___________. b) Cele mai multe zile cu soare au fost în luna ___________. |
Soluţia |
a) Cele mai puţine zile cu soare au fost în luna decembrie. b) Cele mai multe zile cu soare au fost în luna august. |
МА.1.5.3. Elevul treuie să ştie să reprezintedatele, din tabel, pe grafic şi invers.
Problema | ||||||||||||
Cu ajutorul tabelului care reprezintă succesul la o teză,
completează repezentarea grafică, aşa cum este indicat. | ||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||
МА.1.5.4. Elevul ştie să determine procentuldat dintr-o anumită mărime.
Problema |
Marcela a hotărât să-şi cumpere abţibilduri cu preţul de 4 000 de dinari. La magazin, vânzătorul i-a acordat o reducere de 10%. Cât este reducerea exprimată în dinari?
Marcela a avut o reducere de ______ dinari. |
Soluţia |
Marcela a avut o reducere de 400 de dinari. |
МА.2.1.1. Elevul trebue să ştie să compare,după mărime, numerele scrise în forme diferite.
Problema | ||||
Fie numerele
Care este cel mai mic dintre numerele date? Dar cel mai mare? Cel mai mic număr este ________, iar cel mai mare număr este _______.
| ||||
Soluţia | ||||
Cel mai mic număr este -1,2, iar cel mai mare număr este 1 1/2. |
МА.2.1.2. Elevul trebue să ştie să determinenumărul opus, valoarea reciprocă şi valoarea absolută a numărului dat, săcalculeze valoarea unei expresii mai simple cu numere scrise în aceeaşi formăşi care conţine mai multe operaţii de rang diferit, inclusiv eliberarea deparanteze.
Problema |
Calculează: |
Soluţia |
|
Problema | |||||||||||||||
Completează tabelul ce urmează.
| |||||||||||||||
Soluţia | |||||||||||||||
|
МА.2.1.3. Elevul trebue să ştie să apliceregulile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9 şi cu unităţile zecimale.
Problema | |||||||||||||||||||||
Leagă numerele cu propoziţiile corespunzătoare.
| |||||||||||||||||||||
Soluţia | |||||||||||||||||||||
http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ |
МА.2.1.4. Elevul trebue să ştie să aplicenumerele şi expresiile numerice în situaţii reale mai simple.
Problema |
Pentru 25 de caiete s-au plătit 750 de dinari. Un caiet este cu 20 de dinari mai scump decât un creion. Câte creioane se puteau cumpăra cu aceeaşi sumă de bani?
Cu 750 de dinari se puteau cumpăra ________ creioane. |
Soluţia |
750 ׃ 25 = 30 Cu 750 de dinari se puteau cumpăra 75 de creioane. |
МА.2.2.1. Elevul a atins un nivel solid înaplicarea procedeelor de calcul şi poate să rezolve ecuaţii liniare şi sistemede ecuaţii liniare cu două necunoscute.
Problema |
Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. Soluţia ecuaţiei а) -20 şi-10; b) -10 şi 10; c) 10 şi 20; d) 20 şi 30. |
Soluţia |
c) 10 şi 20. |
МА.2.2.2. Elevul a atins un nivel solid înaplicarea procedeelor de calcul şi poate să opereze cu puteri şi să ştie ceeste radicalul de ordinul doi.
Problema | ||||||||||||
Înconjoară cuvântul ADEVĂRAT, dacă afirmaţia este corectă sau FALS, dacă afirmaţia este incorectă.
| ||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||
|
МА.2.2.3. Elevul a atins un nivel solid înaplicarea procedeelor de calcul şi poate să adune şi să scadă polinoame, săştie să înmulţească două binoame şi să determine pătratul unui binom.
Problema |
Pătratulhttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ binomului (m - n)2 este: а) m2 + 2mn + n2 b) m2 − mn + n2 c) m2 − mn + n2 d) m2 − n2
|
Soluţia |
b) m2 − mn + n2
|
МА.2.2.4. Elevul a atins un nivel solid înaplicarea procedeelor de calcul şi poate să remarce dependenţa variabilelor, săştie funcţia y=ax şi să interpreteze grafic proprietăţile ei, să facă legăturaîntre aceste proprietăţi şi noţiunea de proporţionalitate directă şi sădetermine membrul necunoscut al proporţiei.
Problema | |||||
Pe unul dintre desene este reprezentată grafic dependenţa dintre cantitatea de plumb (х) şi cantitatea de zinc (у) dintr-un aliaj, în care plumbul şi zincul sunt în raportul de 2:1. Înconjoară litera care este deasupra de graficul care reprezintă corect dependenţa dintre plumbul şi zincul din aliaj.
| |||||
Soluţia | |||||
c) http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/
|
Problema |
8 m de pânză costă 2 400 de dinari. а) 12 m de pânză costă _______ de dinari. |
Soluţia |
а) 12 m de pânză costă 3600 de dinari. |
МА.2.2.5. Elevul a atins un nivel solid înaplicarea procedeelor de calcul şi poate să remarce dependenţa variabilelor şisă aplice ecuaţiile în rezolvarea problemelor textuale mai simple.
Problema |
După ce şi-a plătit creditul pentru telefonul mobil, cu o treime din economiile pe care le-a făcut, lui Petru i- au mai rămas 800 de dinari. Cât au fost economiile pe care le-a făcut Petru? Economiile lui Petru au fost de _______ dinari. |
Soluţia |
Economiile lui Petru au fost de 1200 dinari. |
МА.2.3.1. Elevul trebuie să ştie să determineunghiurile suplimentare şi complementare, unghiurile cu laturi paralele şiunghiurile opuse la vârf; să efectueze calculele dacă unghiurile sunt exprimateîn grade întregi.
Problema | ||
| ||
Soluţia | ||
α = 80° |
МА.2.3.2. Elevul trebuie să ştie să determinerelaţiile între unghiurile şi laturile unui triunghi, suma unghiurilor unuitriunghi şi ale unui patrulater şi să rezolve probleme aplicând teorema luiPitagora.
Problema | ||||
Care este aria velei din imagine? Scrie modul de rezolvare.
| ||||
Soluţia | ||||
Dacă catargul are înălţimea x, atunci x2 = 132 - 52 = 169 - 25 = 144.
Aria velei este 30 m2.
|
МА.2.3.3. Elevul trebuie să ştie să foloseascăformulele pentru a calcula lungimea circumferinţei, aria cercului şi a ineluluicircular.
Problema | ||
Cercul mai mic are aria de 9p cm2. Inelul circular are aria de 16p cm2. Calculează raza cercului mare.
| ||
Soluţia | ||
AcM = (9p + 16p) cm2 = 25p cm2 r2p= 25p cm2 r = 5 cm Raza cercului mare are 5 cm. |
МА.2.3.5. Elevul trebuie să ştie să calculezearia şi volumul cilindrului, conului şi sferei, dacă elementele necesare suntdate direct în problemă.
Problema |
În imagine sunt două cilindre care au volumele V1 şi V2. Înconjoară litera din faţa răspunsului corect. а) V1 > V2 b) V1 < V2 c) V1 = V2 |
Soluţia |
c) V1 = V2 |
МА.2.3.6. Elevul trebuie să ştie să remarcefigurile axial-simetrice şi să determine axa de simetrie; să foloseascăcongruenţa şi să o asocieze cu proprietăţile caracteristice ale figurilor (deexemplu: paralelismul şi egalitatea laturilor paralelogramului).
Problema |
Umbreşte patru pătrate din imagine, astfel încât să obţii o figură simetrică în raport cu dreapta p. |
Soluţia |
|
МА.2.4.1. Elevul trebuie să ştie să comparemărimile care sunt exprimate prin unităţi de măsură diferite pentru lungime şimasă.
Problema | ||||||||||||||
Profesoara a scris, pe tablă, masele a patru obiecte.
| ||||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||||
|
Problema |
Vânzătorul are trei pui în magazin. Masele lor sunt 1340 g, 1,35 kg şi respectiv 1kg 290 g. Scrie masele celor trei pui, în ordine, de la cea mai mică, la cea mai mare. Răspuns: ________ > _________ > ________ |
Soluţia |
1,35 kg > 1340 g > 1kg 290 g |
МА.2.4.2. Elevul trebuie să ştie să transformeo valută, în alta, aplicând corect proporţia necesară.
Problema |
Maria şi-a petrecut sărbătorile de iarnă în Italia. Cheltuielile de călătorie au fost 200 de euro.
Maria a plătit_____________ dinari. |
Soluţia |
Maria a plătit 21000 de dinari. |
Problema |
O coroană norvegiană are valoarea de 12,50 dinari, iar un euro are valoarea de 105 dinari. Ce valoare au 10 euro, exprimată în coroane norvegiene.
10 euro au valoarea de______coroane norvegiene. |
Soluţia |
10 euro au valoarea de 105 · 10 = 1050 dinari, 1050 : 12,5 = 84. 10 euro au valoarea de 84 de coroane norvegiene.
|
МА.2.4.3. Elevul trebuie să ştie să exprimemărimea dată prin valoarea aproximată.
Problema | ||||||||
La florărie trebuie să aproximeze preţurile pentru florile din import, la cel mai apropiat număr întreg. Scrie preţurile noi. Planta A B C Preţul nou | ||||||||
Soluţia | ||||||||
|
МА.2.5.1. Elevul trebuie să stăpânescădescrierea sistemului de coordonate (să determine coordonatele unui punct, alepunctului axial-simetric sau central-simetric etc).
Problema |
Desenează axa y, în baza coordonatelor punctului А care sunt date în sistemul cartezian de coordonatehttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/.
|
Soluţia |
МА.2.5.2. Elevul trebuie să ştie să citeascădiagrame şi tabele, iar în baza lor să prelucreze datele, respectând uncriteriu (de exemplu: să determine media aritmetică pentru o mulţime de date;să compare valorile unui eşantion cu valoarea medie).
Problema | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În tabel sunt date distanţele dintre oraşe exprimate în kilometri.
În baza datelor din tabel, completează afirmaţiile care urmează, astfel încât ele să fie adevărate. a) Distanţa de la Čačak, la Nikšić este ______kilometri. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
a) Distanţa de la Čačak, la Nikšić este 395 kilometri. |
МА.2.5.3. Elevul trebuie să prelucreze dateleacumulate şi să le reprezinte tabelar sau grafic; să reprezinte valoarea medieprin mediană.
Problema | ||||||||||||||
În imagine, diagrama reprezintă succesul unei clase obţinut la testul de matematihttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/că. a) Completează tabelul care corespunde diagramei, aşa cum este indicat.
b) Calculează nota medie la testul de matematică. Nota medie la testul de matematică este________. | ||||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||||
а)
b) Nota medie la testul de matematică este 3,2. |
МА.3.1.2. Elevul trebuie să ştie să opereze cunoţiunea de divizibilitate în situaţii problemă.
Problema |
Scrie trei numere din mia a cincea care au cifra zecilor 2 şi sunt divizibile cu 9.
Acestea sunt numerele: _____, _____, _____. |
Soluţia |
Trebuie scrise trei dintre numerele: {4023, 4122, 4221, 4320, 4329, 4428, 4527, 4626, 4725, 4824, 4923}. |
МА.3.1.3. Elevul trebuie să ştie să aplicenumerele şi expresiile numerice în situaţii reale.
Problema |
O florăreasă face şi vinde buchete de flori. În fiecare buchet sunt 4 trandafiri şi 3 margarete. Să presupunem că florăreasa ar câştiga câte 35 de dinari la fiecare trandafir şi câte 25 de dinari la fiecare margaretă. Care este cel mai mic număr de buchete pe care trebuie să le vândă florăreasa, pentru a câştiga mai mult de 1500 de dinari? Scrie modul de rezolvare.
Florăreasa trebuie să vândă cel puţin _____ buchete. |
Soluţia |
Câştigul la un buchet este: 4 • 35 + 3 • 25 + 60 = 140 + 75 + 60 = 275 275 • 5 = 1375, 275 • 6 = 1650 sau 1500 : 275 = 5,45… Florăreasa trebuie să le vândă cel puţin 6 buchete. |
МА.3.2.2. Elevul a atins un nivel superior înefectuarea de operaţii, prin sublinierea proprietăţilor care se aplică şi ştiesă folosească proprietăţile puterilor şi ale radicalilor de ordinul doi.
Problema |
Se ştie că 322 = 1024. Calculează: http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/а) = ______________ http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/b) = _____________ http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/c) = ______________ |
Soliţia |
а) = 3,2 b) = 320 c) = 0,32 |
МА.3.2.3. Elevul a atins un nivel superior înefectuarea de operaţii, prin sublinierea proprietăţilor care se aplică şi ştiesă aplice formulele pentru diferenţa de pătrate şi pentru pătratul binomului,să transforme eficient expresiile algebrice şi să le aducă la forma cea maisimplă.
Problema |
Înconjoară ltera din faţa răspunsului corect. Polinomul (а - 1)(2а + 1) - (а - 6)(а + 6) este egal cu polinomul: a) а2 − а + 35 b) а2 − а − 37 c) а2 + 35 d) а2 − 37 |
Soluţia |
а) а2 − а + 35 |
Problema |
Calculează: а) diferenţa pătratelor 7 şi 3; _____________________________________ b) pătratul diferenţei numerelor 7 şi 3; _______________________________ c) suma pătratelor numerelor 7 şi 3;_________________________________ d) pătratul sumei numerelor 7 şi 3; __________________________________ |
Soluţia |
а) 72 - 32 = 49 - 9 = 40 b) (7 − 3)2 = 42 = 16 c) 72 + 32 = 49 + 9 = 58 d) (7 + 3)2 = 102 = 100 |
МА.3.2.4. Elevul a atins un nivel superior înefectuarea de operaţii, prin sublinierea proprietăţilor care se aplică şi ştiesă facă diferenţa dintre mărimile direct proporţionale şi cele inversproporţionale şi să le exprime în forma corespunzătoare. Ştie funcţia liniarăşi ştie să exprime grafic proprietăţile ei.
Problema | ||||||||
Care dintre graficele care urmează este graficul funcţiei y = −x + 3?
| ||||||||
Soluţia | ||||||||
|
Problema |
Nouă prieteni ar fi curăţat un bazin în patru zile. Câţi prieteni ar trebui să-i ajute pentru ca bazinul să fie curăţat în trei zile? Bazinul va fi curăţat în trei zile dacă îi ajută încă ____ prieteni. |
Soluţia |
9 : x = 3 : 4 sau x : 9 = 4 : 3. Bazinul va fi curăţat în trei zile dacă îi ajută încă 3 prieteni. |
МА.3.2.5. Elevul a atins un nivel superior înefectuarea de operaţii, prin sublinierea proprietăţilor care se aplică şi ştiesă aplice ecuaţiile, inecuaţiile şi sistemele da ecuaţii liniare în rezolvareaproblemelor textuale mai complexe.
Problema |
Cât timp a fost în vacanţă, Cornelia le-a trimis celor 9 prietene, din bloc, câte o scrisoare sau ilustrată. Timbrele pentru ilustrate sunt de câte 10 dinari, iar cele pentru scrisori sunt de câte 15 dinari. Câte ilusteate şi câte scrisori a expediat Cornelia dacă, pentru timbre, a plătit în total 110 dinari.
Cornelia a expediat_________scrisori şi________ilustrate. |
Soluţia |
x - numărul de scrisori x + y = 9 Soluţia sistemului este x = 5 şi y = 4, oricare ar fi metoda de rezolvare. Cornelia a expediat 5 scrisori şi 4 ilustrate. |
МА.3.3.1. Elevul trebuie să ştie să efectuezecalcule cu unghiuri, inclusiv cazul în care măsura unghiului trebuietransformată; să conchidă, aplicând proprietăţile dreptelor paralele şiperpendiculare, inclusiv proprietăţile unghiurilor formate de o secantă.
Probleme | ||
Determină cât este unghiul a, dacă sunt paralele dreptele a şi b.
| ||
Soluţia | ||
Unghiul a =48°10΄ |
МА.3.3.2. Elevul trebuie să ştie să apliceproprietăţile de bază ale triunghiului, patrulaterului, paralelogramului şi aletrapezului; să calculeze perimetrele şi ariile acestora cu ajutorul elementelorcare nu sunt date, neapărat, direct în textul problemelor; să ştie săconstruiască figurile amintite mai sus.
Problema | ||
Câţi metri de sârmă sunt necesari pentru a împrejmui o curte care are forma de trapez dreptunghic ca cel din imagine? Scrie modul de rezolvarehttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/. Sunt necesari_____metri de sârmă.
| ||
Soluţia | ||
Sunt necesari 48 metri de sârmă. |
МА.3.3.3. Elevul trebuie să ştie să determineunghiul la centru şi unghiul înscris în cerc, să calculeze aria sectorului decerc şi lungimea arcului de cerc.
Problema |
Calculează unghiul ACB dacă raza cercului este egală cu chttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/oarda AB. Ð ACB = ______
|
Soluţia |
Ð ACB = 30° |
Problema |
De câte ori este mai mică aria sectorului de cerc decât aria cercului, dacă unhiul la centru are 30°?
Este mai mică de____ori. |
Soluţia |
Este mai mică de 12 ori. |
МА.3.3.4. Elevul trebuie să ştie să calculezeariile şi volumele prismelor şi piramidelor, inclusiv cazurile când elementelenecesare nu sunt date direct în problemă.
Problema | ||
Calculează volumul piramidei patrulatere regulate dacă se ştie că muchia bazei este a = 10 cm, iar înălţimea feţei laterale este h = 13 cm. Scrie modul de rezolvare.
| ||
Soluţia | ||
Volumul piramidei este de 400 cm3.
|
МА.3.3.5. Elevul trebuie să ştie să calculezearia şi volumul cilindrului, conului şi sferei, inclusiv cazurile în careelementele necesare nu sunt date direct în problemă.
Problema |
Înconjoară ltera din faţa răspunsului corect. Triunghiul dreptunhic, ale cărui catete sunt а = 9 cm şi b = 12 cm, se roteşte în jurul catetei b. Raportul dintre aria bazei şi aria laterală a conului obţinut prin rotaţie este: а) 1 : 1; b) 3 : 4; c) 3 : 5; d) 4 : 5. |
Soluţia |
c) 3 : 5 |
Problema |
Care este aria mingii celei mai mari pe care o putem împacheta într-o cutie care are forma de cub cu muchia de 20 cm?
Aria mingei este____cm. |
Soluţia |
Aria mingei este 36p cm. |
МА.3.3.6. Elevul trebuie să ştie să aplicecongruenţa şi asemănarea triunghiurilor, legând, în felul acesta, proprietăţilediferite ale obiectelor geometrice.
Problema | ||
Segmentul MN este paralel cu segmentul АВ. Cât este raportul СМ : MА, dacă se ştie că MN : AB = 2 : 3? Înconjoară ltera din faţa răspunsului corect.
| ||
Soluţia | ||
а) 2 : 1 |
Problema | ||||||||||||
Înconjoară cuvântul Adevărat, dacă afirmaţia este adevărată, iar dacă este falsă, atunci înconjoară cuvântul Fals.
| ||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||
|
MА.3.4.2. Elevul trebuie să ştie să estimeze,să aproximeze datele şi să efectueze calcule cu valori aproximate; să exprimeaprecierea erorii (de axemplu: mai puţin de 1 dinar, 1 cm, 1 g etc).
Problema |
Distanţa de la localitatea A, la localitatea D este reprezenthttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ată pe desenul ce urmează. Gloria a estimat distanţa dintre localităţile А şi D, prin aproximarea fiecărei dintre distanţe, la cel mai apropiat număr de kilometri întregi şi le-a adunat. Cornelia a adunat distanţele de pe desen, iar rezultatul l-a aproximat la numărul cel mai apropiat de kilometri întregi. Înconjoară ltera din faţa răspunsului corect. а) Gloria a obţinut un număr mai mare decât Cornelia. b) Gloria şi Cornelia au obţinut numere egale. c) Gloria a obţinut un număr mai mic decât Cornelia. |
Soluţia |
а) Gloria a obţinut un număr mai mare decât Cornelia. |
МА.3.5.1. Elevul trebuie să ştie să determinepoziţia (coordonatele) punctelor care satisfac condiţii mai complexe.
Problema |
Desenează, pe sistemul de coordonate, toate punctele care sunt la aceeaşi distanţă, faţă de axa x, ca şi punctul А şi a căror distanţă faţă de axa y este de două ori mai mare decât distanţa punctului A faţhttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ă de axa y. |
Soluţia |
|
МА.3.5.2. Elevul trebuie să ştie săinterpreteze diagrame şi tabele.
Problema | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
În tabel sunt date distanţele, dintre unele oraşe, exprimate în kilometri.
а) Care oraş este la distanţa de 115 km faţă de Belgrad?....................... b) Distanţa dintre care oraşe este 353 km?............................................... c) Distanţa dintre care oraşe este mai mică de 50 km?.......................................... d) Câte oraşe din tabel sun la mai mult de 200 km faţă de Belgrad?.........
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Soluţia | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
а) Kragujevac; b) Kraljevo şi Subotica; c) Jagodina şi Kragujevac; d) Trei. |
МА.3.5.3. Elevul trebuie să ştie să acumulezeşi să prelucreze datele şi să alcătuiască singur/singură diagrame sau tabele;să ştie să deseneze graficul prin care se exprimă dependenţa mărimilor.
Problema |
Maria a mers cu bicicleta 45 de minute. După 10 minute de mers a ajuns la viteza de 10 km/h. A mers cu această viteză următuarele 20 de minute, iar apoi a încetinit uniform până la oprire. Completează digrama ce reprezintă mişcarea Mariei, aşa cum ehttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ste indicat.
|
Soluţia |
МА.3.5.4. Elevul trebuie să ştie să aplicecalculul procentual în situaţii complexe.
Problema |
Preţul unei cărţi este mărită cu 10%, mai întâi, iar apoi este micşorat cu 10% şi acum este 198 de dinari. Cât a fost preţul cărţii înainte de scumpire? Înconjoară ltera din faţa răspunsului corect. а) 198 de dinari; b) 200 de dinari; c) 202 dinari; d) 196,02 dinari. |
Soluţia |
b) 200 de dinari. |
Normele pentru nivelul de cunoştinţecare se plică la sfârşitul ciclului de învăţământ obligatoriu pntru matematicăse vor aplica prin probleme neunoscute.
МА.2.3.4. Elevul trebuie să ştie să dispună denoţiunile de prizmă şi piramidă; să calculeze ariile şi volumele acestora, dacăelementele necesare sunt date direct în problemă.
Problema |
Muchia bazei unei piramide triunghiulare echilatere are 8 cm. Care este aria acesei piramide? Scrie modul de rezolvare.
Aria piramidei are ___________ cm2 |
Soluţia |
cm2 cm2 sau cm2 Aria piramidei ete de 64cm2.
|
МА.2.5.4. Elevul trebuie să aplice calcululprocentual în situaţii reale simple (de exemplu: schimbarea preţului unuiprodus cu un procent dat).
Problema |
Gloria vinde îngheţată. Preţul unei îngheţate este 60 de dinari. Câştigul Gloriei este de 6 dinari la fiecare îngheţată. Care este câştigul la fiecare îngheţată exprimat în procente? Înconjoară răspunsul din faţa răspunsului corect. а) 6 % b) 1 % c) 54 % d) 10 % |
Soluţie |
d) 10 % |
МА.3.1.1. Elevul trebuie să ştie să determinevaloarea numerică a unei expresii numerice mai complexe.
Problema |
Calculează podusul exprhttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/esiilor A şi B, dacă i А = _______, B = ______, produsul A · B = _______
|
Soluţia |
А = 3, B = 2/3, produsul A · B = 2.
|
МА.3.2.1. Elevul a atins un nivel superior înefectuarea operaţiilor, prin sublinierea proprietăţilor care se aplică şi ştiesă compună şi să rezolve ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii liniare cudouă necunoscute.
Problema |
Care http://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/este mulţimea de numere, de pe dreapta numerică, care sunt soluţiile inecuaţiei: ? Înconjoarhttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ă ltera din faţa răspunsului corect. |
Soluhttp://s1.paragraflex.rs/documents/Old/t/t2011_01/ţia |
МА.3.4.1. Elevul trebuie să ştie să transformeunităţile de măsură, atunci când efectuează calcule cu ele.
Problema |
Un film s-a teriminat la ora 22 şi 10 minute. Când a început filmul dacă se ştie că el a durat 115 minute? Înconjoară ltera din faţa răspunsului corect. а) la ora 20 şi 55 de minute; b) la ora 20 şi 45 de minute; c) la ora 20 şi 15 minute; d) la ora 20 şi 5 minute. |
Soluţia |
c) la onclick="loadPageExtension('http://s1.paragraflex.rs/extensions/Old/t/t2011_01/t01_0385_e010.htm', 'd141238'); return false;" ora 20 şi 15 mi |